• Home
  • Pacienti
  • Osteopati
  • Membri de onoare
  • Gasiti un osteopat
  • Osteopatia în lume
  • Colegii terapii conexe
  • Contact
  • Cum decurge o consultatie

    Consultatie de osteopatie

    – Discutii de evaluare
    – Anamneza
    – Dialog general cu privire la starea fizica, emotionala, posturala,
    sfera profesionala

    Consultatie de osteopatie

    – Teste de excludere medicale
    – Teste osteopatice
    – Diagnostic osteopatic specific
    – Decizie terapeutica (suita lezionala, primaritate)

    Consultatie de osteopatie

    – Tratament osteopatic general
    – Tratament osteopatic specific

    Consultatie de osteopatie

    – Teste finale osteopatice

    Tehnici osteopatice

    Osteopatia este o medicina holistica, neconventională care vizează restabilirea sănătătii prin restabilirea micromobilitătii fiziologice în zonele în restrictie, descoperite printr-un diagnosticu osteopatic specific (DOS).

    Separarea pe familii de tehnici tine cont de modalitatea lor de executie, o sedintă de osteopatie presupunând adesea un amestec al acestora, iar predominanta unui tip de tehnici în cadrul unui tratament nu este decât rezultatul deciziilor terapeutului si sensibilitătii sale.

    Tehnicile osteopatice sunt aplicate în urma unui diagnostic osteopatic specific, coroborat de principiile si filozofia osteopatică. Ele urmăresc restabilirea unui echilibru global, fiecare tratament luând în considerare unitatea corpului uman si unicitatea sa în momentul tratamentului.

    Tehnici osteopatice functionale

    Tehnici musculo-articulare care necesită participarea activă a pacientului prin respiratie si diferite contractii si relaxări musculare. Acestea se fac în sensul disfuncţiei, cu sau fără pârghie. Au drept scop stimularea facultătilor de autovindecare.

    Tehnici osteopatice structurale

    Cele mai cunoscute, intervin în caz de “leziuni osteopatice” sau pierderi de micromobilitate, mobilizând structura osoasă în limitele barierelor articulare fiziologice. Sunt tehnici cu amplitudine scăzută si velocitate crescută, cel mai adesea însotite de un “poc” caracteristic. Osteopatul respectă întotdeauna barierele fiziologice, scopul acestora fiind restabilirea tensiunilor periarticulare si repozitionarea de facto a articulatiilor.

    Tehnici osteopatice craniene si cranio-sacrale

    Au apărut în urma descoperirii Respiratiei Primare de către W. Sutherland si a consecintei sale Micarea Respiratorie Primară la nivelul oaselor craniene si a sacrului. Aceste tehnici sunt salutare la bebelus, imediat după nastere. Se adresează tuturor suturilor craniene, endo sau exo craniene, eventual intrabucale sau periorbitare.

    Tehnici osteopatice viscerale

    Raporturile dintre viscere sunt considerate asemeni unor articulatii. Viscerele prezintă o dinamică precisă, functia lor depizând de mobilitatea lor fiziologică, de inervarea si vascularizarea lor corectă. Aceste tehnici tind să restabilească această dinamică afectată de multiple cauze (pshihice, alimentare, posturale, traumatice, chirurgicale, etc.) Prin restabilirea dinamicii organului se previn aderentele, se reface drenajul veno-limfatic si se restabilieste functia organului.

    Tehnici osteopatice fasciale

    Fasciile sunt locul unei miscări perpetue, jucând un rol fundamental: structural, biomecanic, cardiac, respirator, circulator, în metabolismul grăsimilor, în cicatrizare, defensiv, neurologic, în conducerea si emiterea mesajelor, în conducerea si fluctuatia L.C.R. Acestea constitue o matrice, o interfată de schimb cu mediul înconjurator. Tehnicile fasciale (directe, indirecte, semi-directe) tind să restabilească mobilitatea fascială, actionând în felul acesta la toate aceste nivelurile corpului.